Incadrarea intr-un loc de munca parcurge in general etapele descrise

Interviu realizat Prof. dr. Bucur, decanul Facultăţii de Medicină Dentară
Pal Petru-Cum aţi ales această carieră? A fost tradiţie de familie sau o întâmplare?
 Prof. dr. Bucur:Frica de stomatolog m-a determinat să urmez Facultatea de Medicină Dentară. Când eram elev, am avut nişte experienţe nu tocmai plăcute la cabinetul stomatologic din şcoală. Recunosc faptul că nu am reuşit încă să înving această teamă deşi acum tratamentele moderne sunt mai neinvazive şi nu implică durere. De aceea am şi ales chirurgia maxilo-facială. Zgomotul turbinei polizorului rămâne pregnant la nivel psihologic.
 
Pal Petru -
Totuşi, când aveţi probleme stomatologice, le trataţi, nu?
Prof. dr. Bucur:   Evident. Apelez la o colegă. Nu sunt misogin. Există unele specialităţi în care predomină bărbaţii, dar nu este o regulă.
 
Pal Petru:Numărul studenţilor la Medicină Dentară este din ce în ce mai mare. Cum apreciaţi acest lucru?

Prof. dr. Bucur:  Când am dat eu la facultate eram 25 de concurenţi pe un loc, iar promoţia a avut 108 absolvenţi. Acum, numărul de locuri este foarte mare şi nu este corelat cu baza tehnico-materială şi cu resursa umană, iar calitatea învăţământului are de suferit. Am propus conducerii Universităţii „Carol Davila” reducerea cu 50%, faţă de anul trecut, a numărului de locuri la Facultatea de Medicină Dentară. Calitatea nu se obţine cu o masă mare de studenţi pe care nu are cine să o formeze.

Pal Petru:Ce părere aveţi despre existenţa locurilor cu plată?

Prof. dr. Bucur:Există raţiuni pentru aceste locuri. În principiu, sunt raţiuni economice. Părerea mea personală este că, în universităţile de stat, toate locurile ar trebui să fie bugetate. Nu pot să neg că există şi studenţi foarte buni pe locurile cu plată sau în învăţământul privat. De exemplu, unul dintre medicii de perspectivă din spitalul nostru, dr. Octavian Dincă, şef de lucrări, medic primar, şef de secţie, este absolvent al învăţământului privat. Problema ţine de determinarea fiecărui student.


Pal Petru :Studenţii înclină să aleagă chirurgia?

Prof. dr. Bucur:Problema este că, la examenul de rezidenţiat, locurile pe specializări se ocupă în funcţie de medie. Chirurgia este mai grea. Sunt cinci ani de rezidenţiat şi au de dat două licenţe: una în medicină generală şi una în stomatologie. În plus, în ultimii10 ani, în Bucureşti, au fost scoase la concurs doar două posturi de chirurgi în spitale. O altă cauză este introducerea, pe recomandări europene, a chirurgiei dento-alveolare, care are doar trei ani de rezidenţiat şi licenţă în stomatologie. Această specializare acoperă doar două capitole din toată patologia oro-maxilo-facială, deci este ineficientă şi a adus doar prejudicii chirurgiei.
Pal Petru:Când trimite un cabinet privat pacientul la spital?

Prof. dr. Bucur:Mai des decât ar trebui. Dacă prin anii `91-`93 nu internam pacienţi pentru o rezecţie de molar de minte, azi, mai mult de 50% din pacienţi ajung la noi cu această problemă. Ei puteau fi rezolvaţi în cabinete private, însă lipsa de pregătire medicală a dentiştilor îi face să îşi îndrume pacienţii către noi. Mai există şi amăgirea că în spital se face alt tip de anestezie, ceea ce nu este adevărat.

Pal Petru:
Credeţi că românii stau atât de rău pe cât se spune cu igiena dentară?
Prof. dr. Bucur:Această lipsă de igienă orală este o legendă de prin `96, când un profesor român a declarat presei din Israel că în ţara noastră se foloseşte o periuţă de dinţi la patru persoane. Ştirea a fost preluată de mass-media, însă în mod sigur aceste cifre nu sunt reale. Există, categoric, mulţi oameni edentaţi (n.r. - fără dinţi) care au ajuns în această situaţie fie din lipsa banilor, fie din lipsa cabinetelor stomatologice. Există o lipsă de preocupare a autorităţilor locale care nu au înfiinţat cabinete sociale deşi ele ar costa mai puţin decât nişte bazine de înot.
Pal Petru:multumesc domnule profesor pentru timpul acordat .
Prof. dr. Bucur:placerea a fost de partea mea sa raspund intrebarilor spuse de tine si ma bucur mult pentru interesul tau de a afla ceva despre medicina dentara si ca ati aplelat la mine va mai astept si cu alta ocazie ...

''Traditia,cultura si limba-factori definitorii ai existentei unui popor''

Identitate națională este o expresie care datează din anii 1980. În context, se poate vorbi și de „sentiment național” sau de „conștiință națională” ,când este în discuție sentimentul de apartenență a unei persoane la o naționalitate.Toate aceste expresii desemnează, în mod nuanțat, sentimentul unei persoane față de o națiune de care aparține.
Anul Nou este marcat în comunitatea românească, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilcă și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești.

Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, desigur precreștin, dar care, în timp, a ajuns să facă, s-ar zice, casă bună cu creștinismul. Cântecele respective atrag norocul sau binecuvântarea asupra oamenilor și gospodăriilor, pentru tot anul care urmează. Trebuie spus că atât Plugusorul, cât și Sorcova sunt legate de înnoirea anului, neavând nici o legătură cu ciclul religios al Crăciunului. http://www.youtube.com/watch?v=LUIZnHKZa5c

 

Lasand traditiile la o parte un alt element numit '' globalizare lingvistica'' ne pandeste.

Globalizarea lingvistică este un fenomen, reperabil cu precădere în ultimele decenii, care

constă în utilizarea la nivel global a unei limbi comune,iar la nivelul limbilor naţionale se reflectă în folosirea abrevierilor şi folosirea abuzivă a împrumuturilor din engleză..

Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor

naţionale

.

În contextul procesului de promovare a limbii şi civilizaţiei româneşti în spaţiul Uniunii Europene, şi având în vedere solicitările comunităţilor româneşti din unele state europene de a păstra limba şi civilizaţia românească, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a iniţiat în anul şcolar curent proiectul pilot de promovare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în statele Uniunii Europene, în special în zonele unde sunt semnificative comunităţi de români. Limba română este o limbă cu bază latină și de aceea latina ajută foarte mult la explicarea anumitor cuvinte din limba noastră. De asemenea înțelegerea gramaticii limbii latină ajută la înțelegerea gramaticii noastre deoarece s-a păstrat în limbă română structură acesteia din latină. Astfel învățarea limbii latine ajută elevii să cunoască substraturile și motivațiile din spatele multor reguli gramaticale și cuvinte românești. Prin studierea acestui obiect copiii au ocazia de a afla fomarea poporului român și de a înțelege mai bine istoria românilor care reiese tocmai din consecințele lingvistice.

PROIECT CLICK » create assessment

PROIECT CLICK » create assessment

"De la spiritul de grup la spiritul de turma".

Stadionul este, peste tot în lume, o materializare de o după-amiază sau de o seară a subconştientului colectiv. Sub lumina reflectoarelor se unduiesc spre cer, chemaţi de muzica tribunelor, toţi şerpii celor mai ascunse gînduri ale oamenilor. […] Nu doar suporterii sunt actori în acest joc, pentru că nu doar ei scandează lozincile rasiste, ci și oficiali ai cluburilor de fotbal. Iar spectator la acest joc extrem de periculos este presa sportivă în ansamblul ei. Însă nu este vorba de un spectator tăcut ci de unul care aplaudă și încurajează performeri . Devenit un fel de axiomă că presa e, cum ar zice filozoful, "conştiinţa mai bună" a unei naţii. Dintr-un fel de idealism naiv, am ajuns şi eu să cred acest lucru. De fapt, îl cred şi acum " pentru că altminteri n-aş face această meserie. Observând, însă, ceva mai atent ce se întâmplă, încrederea oarbă în cuvântul jurnalistului a cam început să mi se zdruncine. În clipa de faţă, nu mai cred că presa are întotdeauna dreptate şi nici că ea reprezintă exclusiv interesele cetăţeanului. Chiar dacă, în linii mari, presa se află în slujba adevărului. Dar numai şi numai în linii mari. Problemele încep să apară atunci când o majoritate a publicaţiilor sau a canalelor de televiziune fac jocuri ciudate " ca să mă exprim elegant. Competentele pe care le dobandim sunt: -Competente in utilizarea noilor tehnologii informationale si de comunicatie -Competente de relationare interpersonala si competente civice -Spirit de initiativa si antreprenoriat Datorita rolurilor sale de formare, influentare si/sau manipulare a opiniei publice este clar ca presa reprezinta o putere in stat. De multe ori anumite decizii politice sau juridice au fost influentate de aparitia unor informatii in presa. Aceasta nu este o situatie foarte confortabila pentru presa, deoarece trebuie sa faca fata unui numar crescut de conditionari de natura politica, economica si sociala care, prin insumare, ii pot anula eficienta actiunii. Pentru a fi eficienta in actiunile ei, presa trebuie sa fie independenta; acest lucru este relativ atat pe plan national dar si international. Nu putem vorbi de o obiectivitate absoluta deoarece si presa este reprezentata de oameni, care pot fi mai mult sau mai putin obiectivi, in functie de subiectul tratat, situatie, implicarea sau neimplicarea in situatia prezentata in presa, si nu in ultimul rand in functie de apartenenta sau simpatia pentru un anumit segment politic, in functie de gradul de cultura si de experienta profesionala a ziaristilor. Pe de alta parte independenta editoriala a presei si profitabilitatea ei nu pot fi pastrate intr-o economie de piata. Ziarele, revistele, emisiunile sunt urmarite in functie de diversi factori: cultura, educatie, situatie sociala. Nu putem pretinde unui somer sau unui om care are dimpotriva o situatie materiala profitabila dar este lipsit de o educatie de nivel mediu sa cumpere reviste sau sa urmareasca emisiuni cu caracter cultural educativ. Acesta va fi interesat cel mult de latura relaxanta, de divertisment a presei care de multe ori are un caracter informational precar chiar degradant in ceea ce priveste caracterul formativ. In acest fel, o presa de calitate din punct de vedere educational, formativ nu poate fi accesat nici de cei interesati - din lipsa de bani - dar nici de cei care ar avea nevoie de ea pentru a-si ridica nivelul educational, si care au situatii materiale bune, datorita lipsei de instructie a persoanelor respective. Invatamintele pe care le putem trage din aceste cauze este acea de a fi mai atenti si dea a avea mai multa grija de cum ne organizam in ceea ce priveste organizarea unei partide de fotbal sau altceva la care sunt implicate si persoane mai multe si cred cu tarie ca trebuie ca toti huligani care vin cu intenti de a face scandal sau de a a face rau celor din jur lor ,la aceasta legile cu privire la huligani care fac rau trebuie sa fie puse in practica si pedepsiti aspru pentru ca acolo din cauza unor oameni este pusa viata multor oameni in pericol si asta poate ramane cu raniti ba chiar si cu morti.

Rolul jurnalistului in comunitate

Termenul de "mass-media" s-a format prin sinteza dintre cuvantul anglo-saxon "mass", cu sensul de masa, caruia i s-a adaugat latinescul "media", cu forma sa de plural, insemnand mijloace. Prin urmare, mijloacele media sunt, in general, definite ca "suporturi tehnice care servesc la transmiterea mesajelor catre un ansamblu de indivizi" Cu ajutorul acestor mijloace, se stabileste o relatie de comunicare intre creatorul de mesaj si receptorul sau, purtand numele de comunicare mediata, deoarece se foloseste de acel instrument de mediere pentru a permite unuia sau mai multor emitatori sa difuzeze informatii catre unul sau mai multi receptori. Altfel spus, medierea se refera la " acele suporturi care se interpun in actul comunicarii, intre emitator si receptor" Scopul jurnalismului e să ofere oamenilor informaţie pentru ca ei să fie liberi şi să se auto-guverneze – adică să ia deciziile pe care le consideră potrivite pentru viaţa lor, de la vot la restaurantul la care vor mânca. De aceea trebuie să-l salvăm sau să ne asigurăm că rămâne în viaţă. Conditiile necesare pentru un bun jurnalist sunt • informații corecte și bine documentate , care stârnesc interesul cititorului • ilustrează persoane intrigante ,emoții umane și situații reale. Descoperă povestea reală din spatele poveștii făcute publice. • îmbină reportajul cu stilul fictiv Mari jurnalisti romani sunt:Tudor Arghezi ,Cristian Țopescu,Cristian Tudor Popescu,Dumitru Tinu. Dupa opini mea rolul jurnalismului in viata cotidiana este ca acestia au cel mai important rol pe care o persoana din societate ar avea in ceea ce priveste aflarea de informati si totodata jurnalismul prin luarea de informati ii ajuta pe oameni sa improspeteze cu informati utile pentru ei. Competente pe care le dobandesti sunt :auditive ,relationale ,formative .

CURRICULUM VITAE INFORMAŢII PERSONALE Nume: Pal Petru Cristian Adresa: nr.286 , ,cod poştal 707295, str Tudor Vladimirescu Telefon: 0731427692 Naţionalitate: română Data naşterii: 8 august1994 EXPERIENŢĂ PROFESIONALĂ - EDUCAŢIE ŞI FORMARE 2009-prezent: studii liceale la Şcoala Normală “Vasile Lupu” Iaşi, profil teologic, specializare teologie romano-catolică; • 2005-2009: studii gimnaziale la Şcoala cu clasele I-VIII, Mogosesti-Siret 2001-2005: studii primare la Şcoala cu clasele I-VIII, Mogosesti-Siret APTITUDINI SI COMPETENŢE PERSONALE Limba maternă: română Limbi străine cunoscute: 1. (a)limba engleză: -scris: bine -vorbit: satisfăcător -citit: bine • (b)limba franceză: -scris: bine -vorbit: bine -citit: bine APTITUDINI ŞI COMPETENŢE TEHNICE -Utilizare calculator: (a)tehnoredactare computerzată cu aplicaţia „Microsoft Office Word” 2003 şi 2007; (b)realizare prezentări multimedia (Microsoft Office PowerPoint 2003 şi 2007); (c) gestionare a unui cont de e-mail; (d)editare foto cu aplicaţia Paint; (f)editare video cu aplicaţia Windows Movie Maker; (g)instalare software; (h) depanare software şi hardware; APTITUDINI ŞI COMPETENŢE ARTISTICE • Muzică • Dans • Literatură • Arte plastice • Teatru Muzică -începând din perioada 2009 până în prezent, fac parte din corul profilului, coordonat de pr. Prof. Petre Chelaru APTITUDINI ŞI COMPETENŢE SOCIALE -sunt o fire tolerantă, cu spirit de echipă, capabil de a face parte si de a conduce o echipă APTITUDINI ŞI COMPETENŢE ORGANIZATORICE -am participat ca voluntar într-o acţiune organizată de primăria comunei Mogosesti -Siret pentru plantare de pomi ; ; -am fost şef al clasei şi casier al clasei; ALTE APTITUDINI a) -am fost căpitan de echipă la echipa de hambal a Şcolii Mogosesti -Siret b)am facut parte dintr-o echipa de hambal coordonata de profesorul Porumb Ciprian