Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire din România situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească.

După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta, Neagoe găsind-o „dărâmată și neîntărită... a zidit-o și înălțat-o din temelii”, fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întărește. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reședința Episcopiei Argeșului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcții al sale.

Ca atare o pomenesc documentele și o amintesc toți călătorii străini, care și-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considerau vechea așezare a lui Neagoe drept „una din minunile lumii”.^[4] Aceleași cuvinte de înaltă prețuire le notează, în 1794, și englezul Robert Ainslie și - mai târziu - pictorii Bouquet și Lancelot, ale căror însemnări de călătorii și stampe au făcut să circule și în afara granițelor țării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab.

După unele refaceri parțiale și întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată și de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeș a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul românNicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886.

 Mănăstirea Curtea de Argeș a indeplinit și un rol patriotic: acela de a mobiliza conștiința poporului și a țării în fața pericolului turcesc sau de orice soi.

Stema Țării Românești pe care domnitorii o imprimaseră pe fațada turnului clopotniței vechii Mitropolii (demolată la ultima restaurare), și care consta dintr-un dragon înfipt în spatele și capul unui leu răcnind, care închipuia pe turci, reprezenta materializarea unei idei propagată prin Biserică: rezistența contra turcilor în plina expansiune și a tuturor cotropitorilor străini

Mănăstirea Curtea de Argeș, în decursul secolelor, a împrăștiat lumina și cultura poporului român, și a animat speranțele libertății naționale și religioase ale altor popoare ortodoxe.^] De aceea, ea are și în prezent și va avea mereu o deosebită însemnătate și valoare istorică pentru români și pentru Biserica Ortodoxă Română Acest lucru se poate vedea prin trecerea anuală a pragului de peste 100.000 de turiști și pelerini.

Mănăstirea Hadâmbu

Mănăstirea Hadâmbu este o mănăstire ortodoxă din România, întemeiată de boierul grec Iani Hadâmbul în anul 1659 în satu lSchitu Hadâmbului, Comuna Mironeasa, (județul Iași). Mănăstirea se află la o distanță de 30 de kilometri de municipiul Iași.

Aflată pentru a doua oară în părăsire, Mănăstirea Hadâmbu a fost redeschisă în anul 1990, când, din încredințarea mitropolitului Daniel Ciobotea al Moldovei și Bucovinei, a fost numit ca stareț protosinghelul Nicodim Gheorghiță. Mănăstirea și-a mărit de cel puțin trei ori suprafața pe care o deținea cumpărând terenurile localnicilor din apropiere, în prezent având în jur de cinci hectare de pământ.

După redeschiderea mănăstirii s-au construit mai multe clădiri printre care o biserică nouă cu hramul "Acoperământul maicii Domnului", un arhondaric de dimensiuni mari, o stăreție, un agheasmatar, un magazin bisericesc, un muzeu, o fermă zootehnică, un bazin de apă, trei fântâni șu un zid de incintă; de asemenea, s-au împodobit cu pictură și mobilier ambele biserici. Toate acestea au fost realizate cu cheltuiala exclusivă a credincioșilor (donații și sponsorizări), printre care și a unor oameni politici și de afaceri din județele Iași și Suceava, cum ar fi deputatul social-democrat Valer Dorneanu. Cele trei clopote au fost lucrate la Cernăuți, fiind donate de câțiva credincioși din orășelul Crasna, o localitate situată nu departe de Vicovul de Sus. De asemenea, s-a asfaltat drumul pnă la mănăstire pentru a face accesibilă ajungerea pelerinilor la mănăstire.

În ziua de 22 ianuarie 2003, la ora 19,30, a izbucnit un năprasnic incendiu la Mănăstirea Hadâmbu, în care au ars 28 chilii. În acest incendiu a murit tânărul Nicușor Leuca, de 17 ani, originar din Vicovu de Sus (județul Suceava) care, după cum a comunicat un bun cunoscător al locurilor, scriitorul Claudiu Paradais, frecventa de copil mănăstirea, unde, de câte ori venea își îndeplinea, cu mare conștiinciozitate, ascultarea de paracliser, năzuind să devină el însuși monah aici. Toată casa s-a transformat în scrum, inclusiv cărțile și obiectele bisericești adăpostite într-o magazie, cu excepția Icoanei Maicii Domnului, Făcătoare de Minuni.Din cauza drumului greu accesibil, a poleiului de pe drumul forestier și a înclinației pantei, cele trei autospeciale cu apă au ajuns cu greutate după două ore de la izbucnirea incendiului. Din primele cercetări efectuate a reieșit că incendiul a pornit de la supraîncălzirea unui coș de evacuare, care nu a fost protejat.

Mănăstirea Voroneț

   Mănăstirea Voroneț, supranumită „Capela Sixtină a Estului”, este un complex monahal medieval construit în satul Voroneț, astăzi cartier al orașului Gura Humorului. Mănăstirea se află la 36 km de municipiul Suceava și la numai 4 km de centrul orașului Gura Humorului. Ea constituie una dintre cele mai valoroase ctitorii ale lui Ștefan cel Mare (1457-1504). Biserica a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni și 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme

Pictura interioară a bisericii datează în cea mai mare parte din timpul lui Ștefan cel Mare, anul 1496. În scenele din altar și din naos artistul a urmărit să redea îndeosebi sensul teologal al imaginilor, realizând un ansamblu solemn, dar cu vădit caracter de monumentalitate. Printre aceste picturi de interior atrag atenția mai ales: Cina cea de Taină, Împărtășirea Apostolilor, Spălarea picioarelor (in altar), Ciclul patimilor și tabloul votiv al domnitorului Ștefan cel Mare (în naos).

Pictura exterioară a Voronețului, datând din timpul domniei lui Petru Rareș, este realizată la un înalt nivel artistic, fiind socotită drept cel mai reușit ansamblu al artei feudale moldovenești. Figurile biblice din aceste fresce exterioare sunt apropiate de viață, însuflețite, firești. Frescele se disting prin coloritul lor viu, apropiat de cel al naturii înconjurătoare și în care predomină verdele și albastrul, prin compoziția larg desfășurată a diferitelor scene. Fațada de vest, cu impresionanta scenă a Judecații de Apoi, este alcatuită compozițional pe patru registre. În partea superioară se află Dumnezeu Tatăl, registrul al doilea cuprinde scena Deisis, încadrată de apostoli așezați pe scaune. De la picioarele Mântuitorului pornește un râu de foc în care păcătoșii își află chinurile. Cel de-al treilea registru este Etimasia Sfântului Duh, simbolizat în forma unui porumbel, Sfânta Evanghelie și Protopărinții neamului românesc - având spre nord un grup de credincioși călăuziți de Sfântul Apostol Pavel, iar spre sud grupurile de necredincioși care primesc dojana lui Moise. În registrul al patrulea, la mijloc, apare cumpăna care cântarește faptele bune și pe cele rele, lupta dintre îngeri și demoni pentru suflete; în zona de nord raiul, iar în cea de sud iadul.

Incadrarea intr-un loc de munca parcurge in general etapele descrise

Interviu realizat Prof. dr. Bucur, decanul Facultăţii de Medicină Dentară
Pal Petru-Cum aţi ales această carieră? A fost tradiţie de familie sau o întâmplare?
 Prof. dr. Bucur:Frica de stomatolog m-a determinat să urmez Facultatea de Medicină Dentară. Când eram elev, am avut nişte experienţe nu tocmai plăcute la cabinetul stomatologic din şcoală. Recunosc faptul că nu am reuşit încă să înving această teamă deşi acum tratamentele moderne sunt mai neinvazive şi nu implică durere. De aceea am şi ales chirurgia maxilo-facială. Zgomotul turbinei polizorului rămâne pregnant la nivel psihologic.
 
Pal Petru -
Totuşi, când aveţi probleme stomatologice, le trataţi, nu?
Prof. dr. Bucur:   Evident. Apelez la o colegă. Nu sunt misogin. Există unele specialităţi în care predomină bărbaţii, dar nu este o regulă.
 
Pal Petru:Numărul studenţilor la Medicină Dentară este din ce în ce mai mare. Cum apreciaţi acest lucru?

Prof. dr. Bucur:  Când am dat eu la facultate eram 25 de concurenţi pe un loc, iar promoţia a avut 108 absolvenţi. Acum, numărul de locuri este foarte mare şi nu este corelat cu baza tehnico-materială şi cu resursa umană, iar calitatea învăţământului are de suferit. Am propus conducerii Universităţii „Carol Davila” reducerea cu 50%, faţă de anul trecut, a numărului de locuri la Facultatea de Medicină Dentară. Calitatea nu se obţine cu o masă mare de studenţi pe care nu are cine să o formeze.

Pal Petru:Ce părere aveţi despre existenţa locurilor cu plată?

Prof. dr. Bucur:Există raţiuni pentru aceste locuri. În principiu, sunt raţiuni economice. Părerea mea personală este că, în universităţile de stat, toate locurile ar trebui să fie bugetate. Nu pot să neg că există şi studenţi foarte buni pe locurile cu plată sau în învăţământul privat. De exemplu, unul dintre medicii de perspectivă din spitalul nostru, dr. Octavian Dincă, şef de lucrări, medic primar, şef de secţie, este absolvent al învăţământului privat. Problema ţine de determinarea fiecărui student.


Pal Petru :Studenţii înclină să aleagă chirurgia?

Prof. dr. Bucur:Problema este că, la examenul de rezidenţiat, locurile pe specializări se ocupă în funcţie de medie. Chirurgia este mai grea. Sunt cinci ani de rezidenţiat şi au de dat două licenţe: una în medicină generală şi una în stomatologie. În plus, în ultimii10 ani, în Bucureşti, au fost scoase la concurs doar două posturi de chirurgi în spitale. O altă cauză este introducerea, pe recomandări europene, a chirurgiei dento-alveolare, care are doar trei ani de rezidenţiat şi licenţă în stomatologie. Această specializare acoperă doar două capitole din toată patologia oro-maxilo-facială, deci este ineficientă şi a adus doar prejudicii chirurgiei.
Pal Petru:Când trimite un cabinet privat pacientul la spital?

Prof. dr. Bucur:Mai des decât ar trebui. Dacă prin anii `91-`93 nu internam pacienţi pentru o rezecţie de molar de minte, azi, mai mult de 50% din pacienţi ajung la noi cu această problemă. Ei puteau fi rezolvaţi în cabinete private, însă lipsa de pregătire medicală a dentiştilor îi face să îşi îndrume pacienţii către noi. Mai există şi amăgirea că în spital se face alt tip de anestezie, ceea ce nu este adevărat.

Pal Petru:
Credeţi că românii stau atât de rău pe cât se spune cu igiena dentară?
Prof. dr. Bucur:Această lipsă de igienă orală este o legendă de prin `96, când un profesor român a declarat presei din Israel că în ţara noastră se foloseşte o periuţă de dinţi la patru persoane. Ştirea a fost preluată de mass-media, însă în mod sigur aceste cifre nu sunt reale. Există, categoric, mulţi oameni edentaţi (n.r. - fără dinţi) care au ajuns în această situaţie fie din lipsa banilor, fie din lipsa cabinetelor stomatologice. Există o lipsă de preocupare a autorităţilor locale care nu au înfiinţat cabinete sociale deşi ele ar costa mai puţin decât nişte bazine de înot.
Pal Petru:multumesc domnule profesor pentru timpul acordat .
Prof. dr. Bucur:placerea a fost de partea mea sa raspund intrebarilor spuse de tine si ma bucur mult pentru interesul tau de a afla ceva despre medicina dentara si ca ati aplelat la mine va mai astept si cu alta ocazie ...

''Traditia,cultura si limba-factori definitorii ai existentei unui popor''

Identitate națională este o expresie care datează din anii 1980. În context, se poate vorbi și de „sentiment național” sau de „conștiință națională” ,când este în discuție sentimentul de apartenență a unei persoane la o naționalitate.Toate aceste expresii desemnează, în mod nuanțat, sentimentul unei persoane față de o națiune de care aparține.
Anul Nou este marcat în comunitatea românească, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilcă și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești.

Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, desigur precreștin, dar care, în timp, a ajuns să facă, s-ar zice, casă bună cu creștinismul. Cântecele respective atrag norocul sau binecuvântarea asupra oamenilor și gospodăriilor, pentru tot anul care urmează. Trebuie spus că atât Plugusorul, cât și Sorcova sunt legate de înnoirea anului, neavând nici o legătură cu ciclul religios al Crăciunului. http://www.youtube.com/watch?v=LUIZnHKZa5c

 

Lasand traditiile la o parte un alt element numit '' globalizare lingvistica'' ne pandeste.

Globalizarea lingvistică este un fenomen, reperabil cu precădere în ultimele decenii, care

constă în utilizarea la nivel global a unei limbi comune,iar la nivelul limbilor naţionale se reflectă în folosirea abrevierilor şi folosirea abuzivă a împrumuturilor din engleză..

Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor

naţionale

.

În contextul procesului de promovare a limbii şi civilizaţiei româneşti în spaţiul Uniunii Europene, şi având în vedere solicitările comunităţilor româneşti din unele state europene de a păstra limba şi civilizaţia românească, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a iniţiat în anul şcolar curent proiectul pilot de promovare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în statele Uniunii Europene, în special în zonele unde sunt semnificative comunităţi de români. Limba română este o limbă cu bază latină și de aceea latina ajută foarte mult la explicarea anumitor cuvinte din limba noastră. De asemenea înțelegerea gramaticii limbii latină ajută la înțelegerea gramaticii noastre deoarece s-a păstrat în limbă română structură acesteia din latină. Astfel învățarea limbii latine ajută elevii să cunoască substraturile și motivațiile din spatele multor reguli gramaticale și cuvinte românești. Prin studierea acestui obiect copiii au ocazia de a afla fomarea poporului român și de a înțelege mai bine istoria românilor care reiese tocmai din consecințele lingvistice.

PROIECT CLICK » create assessment