Mănăstirea Curtea de Argeș

Mănăstirea Curtea de Argeș este o mănăstire din România situată în orașul Curtea de Argeș. Ansamblul cuprinde biserica episcopală, unul dintre cele mai celebre monumente de arhitectură din Țara Românească.

După toate izvoadele, Neagoe Basarab a clădit biserica sa pe fundațiile unui locaș mai vechi, care nu fusese altul decât sediul primei Mitropolii a Țării Românești. Pe aceasta, Neagoe găsind-o „dărâmată și neîntărită... a zidit-o și înălțat-o din temelii”, fapt pe care un cronicar al înfăptuirilor marelui voievod, Gavriil Protul, îl întărește. În această formă, biserica Mănăstirii Curtea de Argeș cunoscută din 1793 sub denumirea de "Biserica Episcopală", când a devenit reședința Episcopiei Argeșului, rămâne, pentru arhitectura veacului al XVI-lea, dacă nu monumentul cel mai de seamă, una dintre cele mai reprezentative construcții al sale.

Ca atare o pomenesc documentele și o amintesc toți călătorii străini, care și-au aflat adăpost în chiliile ei. Unii dintre ei, ca Paul de Alep, în 1654, considerau vechea așezare a lui Neagoe drept „una din minunile lumii”.^[4] Aceleași cuvinte de înaltă prețuire le notează, în 1794, și englezul Robert Ainslie și - mai târziu - pictorii Bouquet și Lancelot, ale căror însemnări de călătorii și stampe au făcut să circule și în afara granițelor țării faima mănăstirii lui Neagoe Basarab.

După unele refaceri parțiale și întregiri în timp ale ansamblului sau, vătămată și de un puternic incendiu, Biserica Episcopală Curtea de Argeș a fost refăcută - astfel după cum se vede astăzi - de arhitectul francez André Lecomte du Noüy și de arhitectul românNicolae Gabrielescu, inspectorul lucrărilor de restaurare, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. A fost isprăvită în anul 1885 și sfințită la 12 octombrie 1886.

 Mănăstirea Curtea de Argeș a indeplinit și un rol patriotic: acela de a mobiliza conștiința poporului și a țării în fața pericolului turcesc sau de orice soi.

Stema Țării Românești pe care domnitorii o imprimaseră pe fațada turnului clopotniței vechii Mitropolii (demolată la ultima restaurare), și care consta dintr-un dragon înfipt în spatele și capul unui leu răcnind, care închipuia pe turci, reprezenta materializarea unei idei propagată prin Biserică: rezistența contra turcilor în plina expansiune și a tuturor cotropitorilor străini

Mănăstirea Curtea de Argeș, în decursul secolelor, a împrăștiat lumina și cultura poporului român, și a animat speranțele libertății naționale și religioase ale altor popoare ortodoxe.^] De aceea, ea are și în prezent și va avea mereu o deosebită însemnătate și valoare istorică pentru români și pentru Biserica Ortodoxă Română Acest lucru se poate vedea prin trecerea anuală a pragului de peste 100.000 de turiști și pelerini.