Incadrarea intr-un loc de munca parcurge in general etapele descrise

Interviu realizat Prof. dr. Bucur, decanul Facultăţii de Medicină Dentară
Pal Petru-Cum aţi ales această carieră? A fost tradiţie de familie sau o întâmplare?
 Prof. dr. Bucur:Frica de stomatolog m-a determinat să urmez Facultatea de Medicină Dentară. Când eram elev, am avut nişte experienţe nu tocmai plăcute la cabinetul stomatologic din şcoală. Recunosc faptul că nu am reuşit încă să înving această teamă deşi acum tratamentele moderne sunt mai neinvazive şi nu implică durere. De aceea am şi ales chirurgia maxilo-facială. Zgomotul turbinei polizorului rămâne pregnant la nivel psihologic.
 
Pal Petru -
Totuşi, când aveţi probleme stomatologice, le trataţi, nu?
Prof. dr. Bucur:   Evident. Apelez la o colegă. Nu sunt misogin. Există unele specialităţi în care predomină bărbaţii, dar nu este o regulă.
 
Pal Petru:Numărul studenţilor la Medicină Dentară este din ce în ce mai mare. Cum apreciaţi acest lucru?

Prof. dr. Bucur:  Când am dat eu la facultate eram 25 de concurenţi pe un loc, iar promoţia a avut 108 absolvenţi. Acum, numărul de locuri este foarte mare şi nu este corelat cu baza tehnico-materială şi cu resursa umană, iar calitatea învăţământului are de suferit. Am propus conducerii Universităţii „Carol Davila” reducerea cu 50%, faţă de anul trecut, a numărului de locuri la Facultatea de Medicină Dentară. Calitatea nu se obţine cu o masă mare de studenţi pe care nu are cine să o formeze.

Pal Petru:Ce părere aveţi despre existenţa locurilor cu plată?

Prof. dr. Bucur:Există raţiuni pentru aceste locuri. În principiu, sunt raţiuni economice. Părerea mea personală este că, în universităţile de stat, toate locurile ar trebui să fie bugetate. Nu pot să neg că există şi studenţi foarte buni pe locurile cu plată sau în învăţământul privat. De exemplu, unul dintre medicii de perspectivă din spitalul nostru, dr. Octavian Dincă, şef de lucrări, medic primar, şef de secţie, este absolvent al învăţământului privat. Problema ţine de determinarea fiecărui student.


Pal Petru :Studenţii înclină să aleagă chirurgia?

Prof. dr. Bucur:Problema este că, la examenul de rezidenţiat, locurile pe specializări se ocupă în funcţie de medie. Chirurgia este mai grea. Sunt cinci ani de rezidenţiat şi au de dat două licenţe: una în medicină generală şi una în stomatologie. În plus, în ultimii10 ani, în Bucureşti, au fost scoase la concurs doar două posturi de chirurgi în spitale. O altă cauză este introducerea, pe recomandări europene, a chirurgiei dento-alveolare, care are doar trei ani de rezidenţiat şi licenţă în stomatologie. Această specializare acoperă doar două capitole din toată patologia oro-maxilo-facială, deci este ineficientă şi a adus doar prejudicii chirurgiei.
Pal Petru:Când trimite un cabinet privat pacientul la spital?

Prof. dr. Bucur:Mai des decât ar trebui. Dacă prin anii `91-`93 nu internam pacienţi pentru o rezecţie de molar de minte, azi, mai mult de 50% din pacienţi ajung la noi cu această problemă. Ei puteau fi rezolvaţi în cabinete private, însă lipsa de pregătire medicală a dentiştilor îi face să îşi îndrume pacienţii către noi. Mai există şi amăgirea că în spital se face alt tip de anestezie, ceea ce nu este adevărat.

Pal Petru:
Credeţi că românii stau atât de rău pe cât se spune cu igiena dentară?
Prof. dr. Bucur:Această lipsă de igienă orală este o legendă de prin `96, când un profesor român a declarat presei din Israel că în ţara noastră se foloseşte o periuţă de dinţi la patru persoane. Ştirea a fost preluată de mass-media, însă în mod sigur aceste cifre nu sunt reale. Există, categoric, mulţi oameni edentaţi (n.r. - fără dinţi) care au ajuns în această situaţie fie din lipsa banilor, fie din lipsa cabinetelor stomatologice. Există o lipsă de preocupare a autorităţilor locale care nu au înfiinţat cabinete sociale deşi ele ar costa mai puţin decât nişte bazine de înot.
Pal Petru:multumesc domnule profesor pentru timpul acordat .
Prof. dr. Bucur:placerea a fost de partea mea sa raspund intrebarilor spuse de tine si ma bucur mult pentru interesul tau de a afla ceva despre medicina dentara si ca ati aplelat la mine va mai astept si cu alta ocazie ...

''Traditia,cultura si limba-factori definitorii ai existentei unui popor''

Identitate națională este o expresie care datează din anii 1980. În context, se poate vorbi și de „sentiment național” sau de „conștiință națională” ,când este în discuție sentimentul de apartenență a unei persoane la o naționalitate.Toate aceste expresii desemnează, în mod nuanțat, sentimentul unei persoane față de o națiune de care aparține.
Anul Nou este marcat în comunitatea românească, de urarea cu plugusorul, cu sorcova, cu buhaiul, vasilcă și jocurile mimice cu măști de animale sau personaje țărănești.

Colindatul sau uratul pe la case constituie un obicei străvechi, desigur precreștin, dar care, în timp, a ajuns să facă, s-ar zice, casă bună cu creștinismul. Cântecele respective atrag norocul sau binecuvântarea asupra oamenilor și gospodăriilor, pentru tot anul care urmează. Trebuie spus că atât Plugusorul, cât și Sorcova sunt legate de înnoirea anului, neavând nici o legătură cu ciclul religios al Crăciunului. http://www.youtube.com/watch?v=LUIZnHKZa5c

 

Lasand traditiile la o parte un alt element numit '' globalizare lingvistica'' ne pandeste.

Globalizarea lingvistică este un fenomen, reperabil cu precădere în ultimele decenii, care

constă în utilizarea la nivel global a unei limbi comune,iar la nivelul limbilor naţionale se reflectă în folosirea abrevierilor şi folosirea abuzivă a împrumuturilor din engleză..

Sintagma globalizare lingvistică se referă la transformările din ultimele decenii ale limbilor

naţionale

.

În contextul procesului de promovare a limbii şi civilizaţiei româneşti în spaţiul Uniunii Europene, şi având în vedere solicitările comunităţilor româneşti din unele state europene de a păstra limba şi civilizaţia românească, Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului a iniţiat în anul şcolar curent proiectul pilot de promovare a limbii, culturii şi civilizaţiei româneşti în statele Uniunii Europene, în special în zonele unde sunt semnificative comunităţi de români. Limba română este o limbă cu bază latină și de aceea latina ajută foarte mult la explicarea anumitor cuvinte din limba noastră. De asemenea înțelegerea gramaticii limbii latină ajută la înțelegerea gramaticii noastre deoarece s-a păstrat în limbă română structură acesteia din latină. Astfel învățarea limbii latine ajută elevii să cunoască substraturile și motivațiile din spatele multor reguli gramaticale și cuvinte românești. Prin studierea acestui obiect copiii au ocazia de a afla fomarea poporului român și de a înțelege mai bine istoria românilor care reiese tocmai din consecințele lingvistice.